Potrivit lui Ploos van Amstel, abordarea de la Amsterdam a mobilității, așa cum este demonstrată de implementarea „knip” pe Weesperstraat, ilustrează un mod de gândire înrădăcinat.
Potrivit lui Walther Ploos van Amstel, economist de afaceri și profesor de logistică urbană la Universitatea de Științe Aplicate din Amsterdam, „tăierea” de pe Weesperstraat este o schimbare crucială în politica de mobilitate a Amsterdamului. Dezbaterile recente pe tema mobilității, în care consilierul și consilierii au abordat tot felul de subiecte, au arătat că se înregistrează puține progrese, chiar și în ciuda unei mai bune pregătiri a domnului consilier.
Ploos van Amstel susține că în Amsterdam lipsește o viziune integrată asupra mobilității și spațiului public. În ciuda faptului că partide precum GroenLinks susțin grupurile marginalizate, cum ar fi pietonii, interesele lor nu sunt servite suficient.
Nu au fost abordate puncte importante de pe ordinea de zi precum autocarele, calitatea aerului, siguranța rutieră și traficul cu emisii zero, ceea ce, potrivit lui Ploos van Amstel, este ilustrativ pentru absența unei viziuni holistice. Implementarea diferitelor planuri de politici este întârziată deoarece subplanurile nu sunt aliniate corespunzător și nu sunt luate în considerare interesele diferitelor părți interesate.
Ploos van Amstel subliniază că probleme de mobilitate în Amsterdam și împrejurimile vor escalada dacă nu se iau măsuri. Amsterdam se așteaptă la 2050 de noi rezidenți și 250.000 de locuri de muncă suplimentare până în 200.000. Dacă nimic nu se schimbă, spune el, se va prăbuși.
El descrie pilotul cu tăietura de pe Weesperstraat ca un exemplu clar al lipsei de viziune asupra mobilității și spațiului public. Potrivit lui Ploos van Amstel, este necesară o politică de mobilitate direcționată pentru diferite grupuri – inclusiv rezidenți, angajați, studenți și vizitatori. Mai mult, el susține identificarea tipului de comportament de mobilitate care ar trebui încurajat, facilitat și eventual chiar reglementat.
Soluțiile ar putea consta în limitarea deținerii și utilizării mașinilor, concentrarea pe transportul comun, încurajarea mersului pe jos și cu bicicleta și asigurarea unui transport public bun. Abordarea logisticii orașului, implementarea unei politici adecvate privind taxiurile și reglementarea traficului cu „mobilitate inteligentă” sunt, de asemenea, pași importanți.
Sosirea tăieturii pe Weesperstraat marchează un punct de cotitură în politica de mobilitate a Amsterdamului.
Mai presus de toate, Ploos van Amstel face apel la abordarea „hipermobilității” a cetăţenilor din Amsterdam. El susține că este nevoie de un master plan care să dea o direcție politicii privind pietonii și bicicliștii, siguranța rutieră, traficul auto și logistica orașului și, în special, pentru proiectarea (noilor) cartiere.
„Mobilitatea merge mult mai departe decât portofoliul unui singur consilier de trafic. Acest lucru afectează, de asemenea, planificarea spațială a orașului, digitalizarea și economia orașului”, spune Ploos van Amstel.
Este timpul pentru un master plan care să reconecteze orașul și regiunea și să pună accent pe proximitate, ședere, mutare și experiență. Un master plan care este despre oameni, nu despre vehicule.
Taietura de pe Weesperstraat este văzută ca punct de referință în politica de mobilitate a Amsterdamului. Înainte de a merge mai departe, spune Ploos van Amstel, un master plan este esențial. El speră la o schimbare inspiratoare de la o politică fără suflet la o politică cu viziune după implementarea reducerii.
viitor
Viitorul mobilității în Amsterdam necesită o viziune care să depășească reducerea traficului auto și să ia în considerare impactul asupra calității vieții rezidenților, asupra economiei orașului și asupra creșterii viitoare. Această viziune ar trebui să abordeze, de asemenea, provocările de digitalizare și planificare spațială ale orașului. Participarea locală a rezidenților și a antreprenorilor este esențială pentru a elabora planurile în detaliu.
Potrivit lui Ploos van Amstel, succesul unei astfel de viziuni va depinde în mare măsură de modul în care este implementată în structura organizatorică a municipalității. Trebuie să existe cunoștințe și competențe suficiente pentru a atinge obiectivele stabilite.
